Apneea în somn: simptome, diagnostic și tratament

Apneea în somn este o tulburare respiratorie în care căile aeriene superioare se blochează repetat în timpul somnului, provocând opriri ale respirației de zeci sau chiar sute de ori pe noapte. În România afectează aproximativ 4% din populație — la fel de mult ca diabetul zaharat sau astmul — însă rămâne frecvent nediagnosticată.

Motivul e simplu: se întâmplă în somn. Persoana afectată nu își amintește trezirile, dar resimte consecințele toată ziua. În ghidul de mai jos afli semnele care ar trebui să te trimită la medic, cum se pune diagnosticul și ce opțiuni de tratament există.

Ce este apneea în somn?

Apneea în somn înseamnă episoade repetate de obstrucție a căilor aeriene superioare, care duc fie la oprirea completă a respirației (apnee), fie la o reducere semnificativă a fluxului de aer (hipopnee). Fiecare episod scade nivelul de oxigen din sânge și provoacă o microtrezire, de care persoana nu este conștientă.

Rezultatul: somnul este fragmentat de zeci sau sute de ori pe noapte, fără ca persoana să realizeze. De aceea se poate trezi obosită după opt ore de somn — cantitatea a fost suficientă, calitatea nu.

Formele principale

• Apnee obstructivă — cea mai frecventă; mușchii gâtului se relaxează, iar căile aeriene se închid mecanic
• Apnee centrală — creierul nu mai trimite corect impulsurile către mușchii respiratori
• Formă mixtă — combină ambele mecanisme; apare uneori în timpul tratamentului cu CPAP

Care sunt simptomele apneei în somn?

Cel mai frecvent simptom este somnolența excesivă în timpul zilei, care apare chiar dacă persoana știe că a dormit numărul necesar de ore. Este important de distins somnolența (tendința de a adormi) de oboseală (lipsa de energie, fără să adormi efectiv).

Semne nocturne

• Sforăit puternic, adesea întrerupt de pauze — cel mai vizibil semn, observat de obicei de partener
• Pauze în respirație urmate de o inspirație bruscă, zgomotoasă
• Treziri repetate, uneori cu senzație de sufocare
• Transpirații nocturne și nevoia frecventă de a urina noaptea
• Somn agitat, cu multe schimbări de poziție

Semne diurne

• Somnolență la volan, la birou, în fața televizorului
• Dureri de cap dimineața și senzație de gură uscată
• Dificultăți de concentrare, atenție scăzută, probleme de memorie
• Iritabilitate, schimbări de dispoziție, uneori simptome depresive
• Oboseală cronică nejustificată

De reținut: nu toți cei care sforăie au apnee în somn. Sforăitul devine îngrijorător când este însoțit de pauze respiratorii și de somnolență în timpul zilei.

Cine are risc crescut

• Excesul de greutate — cel mai important factor de risc modificabil
• Sexul masculin și vârsta peste 40 de ani
• Circumferința mare a gâtului
• Particularități anatomice — sept deviat, amigdale mărite, maxilar retras
• Consumul de alcool seara — relaxează suplimentar musculatura căilor aeriene
• Fumatul și sedativele
• Istoricul familial

La copii, cauza principală este de obicei hipertrofia amigdalelor și a vegetațiilor adenoide.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul se stabilește exclusiv prin investigații de somn, nu pe baza simptomelor sau a datelor dintr-o aplicație. Există două metode:

• Poligrafia respiratorie — se poate efectua la domiciliu. Măsoară fluxul de aer, saturația de oxigen, pulsul și mișcările toracelui și abdomenului.
• Polisomnografia — standardul de referință, realizată în laborator de somnologie. Înregistrează suplimentar activitatea creierului, a mușchilor și a inimii, poziția corpului și arhitectura somnului. Poate identifica și alte tulburări, precum narcolepsia sau sindromul picioarelor neliniștite.

Înainte de investigație, medicul poate folosi chestionare de screening, precum STOP-BANG, care estimează probabilitatea de a avea apnee. Acestea orientează decizia, dar nu înlocuiesc testarea.

Cum se măsoară severitatea

Severitatea se exprimă prin indicele de apnee-hipopnee (IAH) — numărul de evenimente respiratorii pe oră de somn:

Pentru a înțelege ce înseamnă practic: la un IAH de 30 și șase ore de somn, respirația se oprește sau se reduce semnificativ de cel puțin 180 de ori într-o singură noapte.

Pot brățările inteligente să detecteze apneea în somn?

Nu. Niciun dispozitiv purtabil de consum nu poate diagnostica apneea în somn. Diagnosticul necesită măsurarea fluxului de aer și a evenimentelor respiratorii, lucruri pe care un ceas sau o brățară de la încheietură nu le pot evalua.

Ce pot face aceste dispozitive este să semnaleze tipare care merită investigate:

• Somn fragmentat — multe treziri sau microtreziri înregistrate noapte de noapte
• Eficiență scăzută a somnului — petreci multe ore în pat, dar puțin timp în somn profund
• Frecvență respiratorie modificată — un indicator de obicei foarte stabil de la o noapte la alta
• Puls de repaus crescut noaptea, fără o cauză evidentă

Aceste date au o singură utilitate reală în context: îți pot atrage atenția că ceva nu e în regulă cu somnul tău, chiar dacă tu crezi că dormi bine. Este exact genul de observație care duce oamenii la medic — dar decizia și diagnosticul rămân acolo, nu în aplicație.

Dacă folosești sau te gândești la un astfel de dispozitiv pentru monitorizarea somnului, poți citi ghidul despre brățara Whoop sau comparația brățărilor fitness, unde sunt explicate ce măsoară efectiv și care sunt limitele lor.

Atenție la o capcană frecventă: un scor bun de somn în aplicație nu exclude apneea. Dacă ai simptomele descrise mai sus, mergi la medic indiferent ce arată dispozitivul.

Ce riscuri implică apneea netratată

Apneea în somn netratată nu este doar o problemă de oboseală. Scăderile repetate de oxigen și fragmentarea somnului au consecințe asupra întregului organism:

• Hipertensiune arterială și risc cardiovascular crescut
• Tulburări de ritm cardiac
• Rezistență la insulină și dificultăți în controlul diabetului
• Risc crescut de accidente rutiere, din cauza somnolenței la volan
• Afectarea memoriei și a concentrării
• Simptome depresive și scăderea calității vieții

Din 2019, în România există screening obligatoriu pentru apneea în somn la șoferii profesioniști, tocmai din cauza riscului de accidente.

Cum se tratează apneea în somn

Tratamentul depinde de severitate și se stabilește de medic, după diagnostic.

Forme ușoare

• Scăderea în greutate — cea mai eficientă măsură la persoanele supraponderale
• Renunțarea la alcool seara și la fumat
• Evitarea sedativelor fără indicație medicală
• Schimbarea poziției de somn — dormitul pe o parte reduce frecvent evenimentele
• Terapia miofuncțională — exerciții pentru mușchii limbii, gâtului și palatului moale

Forme moderate și severe

• Terapia CPAP — considerată cea mai eficientă metodă. Un aparat furnizează aer sub presiune printr-o mască, menținând căile aeriene deschise pe durata somnului.
• Dispozitive de avansare mandibulară — o alternativă pentru formele ușoare și moderate, care avansează maxilarul inferior și lărgesc spațiul faringian
• Intervenții chirurgicale — în cazuri selectate, în funcție de cauza anatomică
• Stimularea nervului hipoglos — un dispozitiv implantabil, pentru pacienții care nu tolerează CPAP

O problemă reală a tratamentului cu CPAP este aderența: aproximativ jumătate dintre pacienți abandonează terapia în prima lună. Disconfortul inițial este frecvent, dar există soluții — măști de alte tipuri, umidificatoare, ajustarea presiunii. Dacă ai dificultăți, discută cu medicul înainte de a renunța.

Întrebări frecvente despre apneea în somn

Cum îmi dau seama dacă am apnee în somn?

Semnele sugestive sunt sforăitul puternic cu pauze în respirație, trezirile repetate și, mai ales, somnolența excesivă în timpul zilei, deși dormi suficient. Confirmarea se face doar prin poligrafie respiratorie sau polisomnografie.

Poate un ceas inteligent detecta apneea în somn?

Nu. Dispozitivele purtabile de consum nu pot diagnostica apneea. Pot semnala un somn fragmentat sau modificări ale frecvenței respiratorii, ceea ce te poate determina să consulți un medic, dar diagnosticul necesită investigații specifice.

Ce înseamnă indicele IAH?

Este numărul de opriri sau reduceri ale respirației pe oră de somn. Sub 5 este considerat normal, între 5 și 15 apnee ușoară, între 15 și 30 moderată, iar peste 30 severă.

Apneea în somn se vindecă?

În formele ușoare, legate de excesul ponderal, scăderea în greutate poate reduce semnificativ sau chiar elimina simptomele. Formele moderate și severe necesită de obicei tratament pe termen lung, cel mai frecvent cu CPAP.

Toți cei care sforăie au apnee?

Nu. Sforăitul este frecvent și nu înseamnă automat apnee. Devine îngrijorător când este însoțit de pauze respiratorii observate de partener și de somnolență în timpul zilei.

Unde se face testul pentru apnee în somn?

Poligrafia respiratorie se poate efectua la domiciliu, cu un aparat primit de la clinică. Polisomnografia se realizează într-un laborator de somnologie. Trimiterea vine de obicei de la medicul de familie, pneumolog sau ORL.

Disclaimer: Acest articol are rol strict informativ și nu înlocuiește consultul medical. Apneea în somn este o afecțiune care necesită diagnostic și tratament de specialitate. Dacă te regăsești în simptomele descrise, adresează-te medicului de familie sau unui specialist în medicina somnului. Nu întrerupe și nu modifica un tratament prescris pe baza informațiilor din acest articol.