Succesiune 2026: acte necesare, termenul de 2 ani și cât costă la notar

Succesiunea nu are termen-limită legal — poți dezbate moștenirea și după zece ani. Dar are un termen care costă bani: dacă procedura nu e finalizată în 2 ani de la deces, statul percepe un impozit de 1% din valoarea imobilelor, pe lângă onorariul notarial care se plătește oricum. Iar termenul se calculează până la eliberarea certificatului de moștenitor, nu până la prima vizită la notar. Mai jos ai actele, costurile reale cu exemple numerice și greșelile care fac diferența între 4.000 și 8.000 de lei.

Termenul de 2 ani — singura cifră care contează cu adevărat

Conform art. 111 din Codul fiscal, moștenitorii nu datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului. După acest termen, se plătește 1% din valoarea bunurilor imobile din masa succesorală — apartamente, case, terenuri. Bunurile mobile (mașini, conturi bancare, acțiuni) nu intră în baza de calcul.

Detaliul pe care îl ratează mulți: termenul curge de la deces până la eliberarea certificatului de moștenitor — actul final. Nu e suficient să depui actele la notar în luna 23; dacă certificatul se eliberează în luna 25, plătești impozitul. Strângerea documentelor durează săptămâni, uneori luni, mai ales când sunt moștenitori în străinătate. Nu aștepta.

Un al doilea termen, mai puțin cunoscut: e recomandat să dai cel puțin o declarație notarială de acceptare a succesiunii în primul an de la deces — altfel, în anumite situații, poți fi considerat că ai renunțat.

Cât costă o succesiune, în cifre

Costul are trei componente fixe și una care apare doar dacă întârzii:

Onorariul este stabilit prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024 și se plătește o singură dată pe certificat, nu de fiecare moștenitor — se împarte proporțional cu cotele.

Exemplu — apartament de 400.000 lei: onorariu ~4.904 lei cu TVA + intabulare ~600 lei + extras CF 40 lei = ~5.544 lei dacă termini în 2 ani. Peste termen: +4.000 lei impozit = ~9.544 lei. Diferența e exact impozitul pe care întârzierea îl face obligatoriu.

Actele necesare pentru succesiune

Despre defunct

• Certificatul de deces — original și copie;
• Actul de identitate al defunctului (sau dovada predării la evidența populației);
• Testamentul, dacă există — olograf sau autentic;
• Certificatul de căsătorie, dacă defunctul era căsătorit.

Despre moștenitori

• Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor;
• Dovada rudeniei: certificatele de naștere ale copiilor, certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitor, certificatele de naștere și căsătorie ale părinților defunctului, dacă sunt ei moștenitorii;
• Declarațiile de acceptare sau renunțare la moștenire;
• Procuri notariale pentru moștenitorii care nu se pot prezenta — cei din străinătate le pot da la consulatul român. O declarație dată la o autoritate străină fără această formă nu se înscrie în registrul național și nu e opozabilă.

Despre bunuri

• Actele de proprietate: contract de vânzare-cumpărare, certificat de moștenitor anterior, titlu de proprietate, contract de construire;
• Extrasul de carte funciară pentru fiecare imobil;
• Certificatul de atestare fiscală de la primărie, care confirmă că nu există datorii la impozitele locale;
• Pentru mașini: cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare;
• Pentru conturi bancare: extrasul de cont la data decesului.

Plus doi martori care l-au cunoscut pe defunct și pot confirma cine sunt moștenitorii. Fiecare notariat poate cere documente suplimentare — sună înainte pentru lista exactă.

Cum decurge procedura

1. Alegi notarul — oricare din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului. Un singur notar dezbate toată succesiunea, chiar dacă imobilele sunt în județe diferite;
2. Depui actele și notarul verifică în registrele naționale dacă există testament sau o succesiune deja deschisă;
3. Se stabilesc moștenitorii și cotele — legal (soț, copii, părinți, în ordinea claselor) sau conform testamentului;
4. Se evaluează masa succesorală, după grilele notariale;
5. Se eliberează certificatul de moștenitor — actul care atestă cine și cât a moștenit;
6. Intabularea la cartea funciară, pentru imobile — separat, pentru fiecare CF.

Dacă moștenitorii vor să împartă bunurile altfel decât după cotele legale — unul ia apartamentul, altul primește bani (sultă) — se face și un partaj, cu cost separat. Partajul nu e afectat de termenul de 2 ani.

Bune de știut

• Nu tot ce a avut defunctul intră în masa succesorală: asigurările de viață, pensiile private și conturile cu beneficiar desemnat se transmit direct beneficiarului, în afara succesiunii;
• Dacă apar bunuri uitate după eliberarea certificatului, se face un certificat suplimentar, la același notariat. Dacă suplimentarea vine după 2 ani, impozitul de 1% se aplică doar imobilelor adăugate;
• Moșteniri succesive — dacă a murit și moștenitorul înainte să dezbată — se pot cumula într-o singură procedură;
• Când e nevoie de instanță: dacă moștenitorii nu se înțeleg sau cineva contestă testamentul, succesiunea se dezbate în instanță — mai lung, mai scump și cu avocat.

Dacă tot îți pui actele în ordine, verifică și dacă ți-a expirat cartea de identitate — actele pentru buletin — iar pentru mașina moștenită, vezi cum se face transcrierea pe numele tău.

Informații verificate în septembrie 2026, pe baza Codului fiscal (art. 111), a Ordinului ministrului justiției nr. 177/C/2024 privind onorariile notariale și a procedurilor notariale în vigoare. Onorariile sunt cele minimale — pot varia în funcție de complexitatea dosarului. Pentru situația ta concretă, cere un calcul la notariat înainte de a începe.