GLP1 Glucagon-Like Peptide-1. Hormon slabit, ce este si pret

GLP1 (Glucagon-Like Peptide-1) este un hormon peptidic esențial în reglarea metabolismului, în special în contextul glicemiei și al apetitului. În ultimii ani, acest hormon a atras atenția comunității științifice și a publicului larg datorită potențialului său de a ajuta la controlul diabetului de tip 2 și la pierderea în greutate. Totodată, pe piață există o multitudine de suplimente alimentare ce pretind să susțină metabolismul, să optimizeze răspunsul insulinic și să ajute la menținerea unei greutăți corporale normale. În acest articol vom explora:

Ce este GLP-1 și care este mecanismul său de acțiune.
Rolul GLP1 în diabetul de tip 2 și în scăderea în greutate.
Diferențele dintre medicamentele ce vizează GLP1 (precum agoniștii receptorilor GLP-1) și suplimentele alimentare.
Cum pot anumite suplimente alimentare să influențeze indirect secreția sau acțiunea GLP1.
Recomandări și precauții privind administrarea suplimentelor alimentare și abordarea unui stil de viață sănătos.

Scopul acestui articol este să ofere o viziune de ansamblu, documentată, asupra modului în care GLP1 și suplimentele alimentare pot fi integrate (sau nu) în strategii de sănătate, inclusiv pentru controlul glicemiei și pentru menținerea unei greutăți corporale optime.

Comandă Vital Nutrients, GLP-1 Complete, 60 capsule – click aici

Ce găsiți în acest articol

Ce este GLP1?

Definiție și origine

GLP1 (Glucagon-Like Peptide-1) este un hormon peptidic eliberat în principal de celulele L din intestinul subțire (în special ileon și colon), ca răspuns la consumul de alimente. GLP-1 face parte din familia incretinelor, alături de GIP (Glucose-Dependent Insulinotropic Polypeptide). Principala sa funcție este de a modula secreția de insulină și, în același timp, de a suprima secreția de glucagon, având astfel un rol important în reglarea glicemiei.

Rolul său biologic

Stimularea secreției de insulină: GLP-1 este secretat ca răspuns la creșterea glicemiei postprandiale (după masă). Hormonul acționează asupra pancreasului, stimulând celulele β să elibereze insulină. Acest lucru ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge.
Inhibarea secreției de glucagon: Pe lângă stimularea secreției de insulină, GLP1 suprimă secreția de glucagon din celulele α pancreatice. Glucagonul este hormonul responsabil de creșterea glicemiei prin stimularea eliberării de glucoză din depozitele hepatice. Prin inhibarea glucagonului, GLP1 contribuie la menținerea unei glicemii mai scăzute în perioada postprandială.
Încetinirea golirii gastrice: GLP1 încetinește motilitatea gastrică, ceea ce duce la creșterea perioadei de digestie și la o absorbție mai lentă a nutrienților. Această acțiune poate fi benefică pentru a evita vârfurile glicemice mari după masă și contribuie la o senzație de sațietate mai îndelungată.
Reglarea apetitului: GLP-1 acționează și la nivel central, în sistemul nervos, mai ales în hipotalamus, ducând la scăderea apetitului și la creșterea senzației de sațietate. Astfel, persoanele care au nivele mai mari de GLP1 pot resimți un apetit redus, ceea ce favorizează controlul greutății.

Implicații medicale și cercetări recente

Datorită rolului important jucat în echilibrul glicemic și în reglarea apetitului, GLP 1 a devenit subiectul multor cercetări în domeniul diabetologiei și al obezității. Agoniștii receptorilor GLP1, medicamente sintetizate care mimează acțiunea acestui hormon, și-au dovedit eficiența în tratamentul diabetului de tip 2 și în controlul greutății. În plus, există studii care investighează potențialul GLP 1 în prevenția bolilor cardiovasculare, datorită efectelor sale protective asupra vaselor sanguine și a efectului benefic asupra factorilor de risc metabolici (cum ar fi profilul lipidic).

Mecanismul de acțiune al GLP1

Înțelegerea mecanismului de acțiune al GLP1 este crucială pentru a pricepe de ce acest hormon și agoniștii săi (medicamente speciale) pot fi extrem de eficienți în controlul diabetului de tip 2 și al obezității. Iată câteva dintre principalele moduri în care GLP1 își exercită efectele:

Efectul insulinotrop: Când ingerăm mâncare, nivelul de glucoză din sânge crește. GLP1 este eliberat de celulele L din intestin, circulă prin fluxul sanguin și ajunge la pancreas. Aici, el acționează asupra receptorilor specifici din celulele β pancreatice, sporind secreția de insulină. Un aspect esențial este că acest efect depinde de nivelul de glucoză: GLP-1 stimulează secreția de insulină doar atunci când glicemia este crescută, reducând astfel riscul de hipoglicemie.
Inhibarea secreției de glucagon: Glucagonul are un efect opus insulinei, crescând nivelul de glucoză din sânge, în principal prin eliberarea glucozei din ficat. GLP1 inhibă secreția de glucagon, contribuind la menținerea unui echilibru adecvat al glicemiei după masă.
Încetinirea golirii gastrice: Acțiunea de încetinire a golirii gastrice conduce la eliberarea mai lentă a nutrienților în intestin și, implicit, la evitarea unor creșteri bruște ale glicemiei. Totodată, prelungirea procesului digestiv ajută la menținerea sațietății pe o perioadă mai lungă.
Acțiune centrală (sistemul nervos): GLP-1 trimite semnale către creier, în special către zona hipotalamusului, care reglează apetitul și comportamentul alimentar. Rezultatul este o reducere a apetitului și, implicit, a aportului caloric.
Posibile efecte cardiovasculare: Unele studii sugerează că GLP-1 poate avea efecte cardioprotectoare, cum ar fi îmbunătățirea funcției endoteliale și reducerea stresului oxidativ. Medicamentele din clasa agoniștilor GLP-1 au arătat, în anumite studii clinice, reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore la pacienții cu diabet de tip 2.

Rolul GLP1 în diabetul de tip 2

Diabetul de tip 2 și importanța controlului glicemiei

Diabetul de tip 2 este caracterizat de rezistența la insulină și/sau de o secreție inadecvată de insulină. Această boală metabolică cronică poate duce la complicații multiple dacă glicemia nu este controlată: afecțiuni cardiovasculare, nefropatie, neuropatie, retinopatie etc. Un aspect esențial în managementul diabetului de tip 2 este menținerea glicemiei într-un interval stabil, evitând hiperglicemia cronică.

De ce GLP-1 este relevant pentru diabetici

Persoanele cu diabet de tip 2 au adesea o reducere a răspunsului la incretine, incluzând GLP1. Prin urmare, susținerea efectelor GLP-1 poate avea beneficii semnificative:

Creșterea secreției de insulină dependent de glucoză: Adminstrarea de GLP-1 exogen sau stimularea secreției endogene poate îmbunătăți producția de insulină exact atunci când este nevoie (după mese), ceea ce ajută la prevenirea fluctuațiilor mari ale glicemiei.
Controlul apetitului și reducerea greutății: O problemă frecventă în rândul diabeticilor de tip 2 este excesul ponderal. Deoarece GLP1 reduce apetitul și poate conduce la scădere în greutate, efectul său devine foarte valoros în controlul metabolic global.
Risc redus de hipoglicemie: Deoarece acțiunea GLP1 asupra secreției de insulină este dependentă de nivelul de glucoză, riscul de hipoglicemie este mai scăzut decât în cazul altor tratamente care stimulează secreția de insulină (de exemplu, sulfonilureele).

Agoniștii receptorilor GLP-1 în practica medicală

Medicamente precum liraglutida, semaglutida, dulaglutida și exenatida sunt agoniști ai receptorilor GLP1 (GLP1 RAs) și reprezintă tratamente moderne pentru diabetul de tip 2. Acești compuși imită acțiunea GLP1 endogen, dar au o durată de viață mai lungă în organism, deoarece sunt proiectați să fie mai puțin susceptibili la degradarea prin enzima DPP-4.

Principalele avantaje ale acestor medicamente includ:

Control glicemic îmbunătățit
Reducerea greutății corporale (în majoritatea cazurilor)
Efecte benefice în privința factorilor de risc cardiovascular

Cu toate acestea, aceste medicamente sunt disponibile doar pe bază de rețetă și trebuie utilizate sub supraveghere medicală strictă.

GLP1 și Ozempic: Rol în Diabet și Controlul Greutății

GLP1 (Glucagon-Like Peptide-1) este un hormon secretat de intestin ca răspuns la alimentele ingerate, având un rol major în reglarea glicemiei și a apetitului. Acționează prin stimularea secreției de insulină (atunci când glicemia este ridicată) și prin inhibarea secreției de glucagon. De asemenea, încetinește golirea gastrică, prelungind senzația de sațietate și diminuând riscul de creșteri bruște ale glicemiei postprandiale. Prin toate aceste mecanisme, GLP-1 contribuie semnificativ la menținerea unui echilibru metabolic, fiind deosebit de important în cazul persoanelor cu diabet de tip 2.

Ozempic (semaglutida) este un medicament injectabil săptămânal, care acționează ca un agonist al receptorilor GLP-1. Practic, Ozempic „îmbracă” rolul GLP-1 natural, însă are un timp de acțiune mai lung decât hormonul secretat endogen. Beneficiile sale includ:

Control glicemic îmbunătățit: Prin stimularea secreției de insulină și scăderea secreției de glucagon, contribuie la stabilizarea și reducerea glicemiei.
Scădere în greutate: Prin impactul asupra apetitului și încetinirea golirii gastrice, pacienții pot simți o senzație de sațietate mai rapidă și mai îndelungată, ceea ce poate duce la un aport caloric redus.
Risc cardiovascular redus: Unele studii indică un efect benefic și asupra sănătății cardiovasculare, mai ales în cazul pacienților cu diabet de tip 2 și factori asociați de risc.

Fiind inițial aprobat pentru managementul diabetului de tip 2, Ozempic este folosit și off-label pentru reducerea greutății corporale la persoanele supraponderale. Totuși, decizia de a utiliza Ozempic trebuie luată împreună cu medicul, luând în considerare istoricul medical și posibilele efecte secundare, în special cele gastrointestinale (greață, vărsături) și riscul rar de pancreatită.

Implicațiile GLP-1 în controlul greutății

Cum influențează GLP-1 apetitul

GLP 1 acționează la nivelul creierului, în special asupra centrilor foamei și sațietății din hipotalamus. Acesta crește semnalele de sațietate și reduce pofta de mâncare, ceea ce se traduce printr-un aport caloric mai scăzut și, pe termen lung, prin pierderea în greutate. De aceea, în tratamentul obezității, agoniștii receptorilor GLP1 au căpătat popularitate în ultimii ani.

Rolul încetinirii golirii gastrice

Pe lângă acțiunea centrală, GLP1 încetinește golirea gastrică, fapt ce are un dublu impact:

Previne creșterea bruscă a glicemiei după masă;
Crește senzația de sațietate, deoarece stomacul rămâne plin mai mult timp.

Beneficii pe termen lung pentru greutatea corporală

Atunci când nivelul de GLP-1 este optim sau când receptorii GLP1 sunt stimulați adecvat, persoanele în cauză pot observa:

Un control mai bun al porțiilor alimentare;
O scădere treptată a greutății corporale;
Îmbunătățirea parametrilor metabolici (lipide sanguine, glicemie, tensiune arterială).

În cazul pacienților obezi cu diabet de tip 2, aceste efecte pot fi și mai pronunțate, deoarece ameliorarea rezistenței la insulină poate fi susținută de reducerea grăsimii viscerale.

GLP-1 receptor agonists (medicamente) vs. Suplimente alimentare

Diferențe fundamentale

Statutul legal și reglementările: Agoniștii receptorilor GLP-1 sunt medicamente care se eliberează pe bază de rețetă și sunt supuse unor proceduri stricte de aprobare și monitorizare. Suplimentele alimentare, pe de altă parte, sunt produse ce conțin nutrienți (vitamine, minerale, plante, extracte etc.) și care nu necesită prescripție medicală.
Eficacitate demonstrată clinic: Eficacitatea agoniștilor receptorilor GLP-1 în controlul diabetului de tip 2 și al obezității este documentată științific, prin studii clinice riguroase și de lungă durată. Suplimentele alimentare pot avea studii limitate sau pot avea doar dovezi indirecte, ceea ce face dificultoasă evaluarea exactă a beneficiilor.
Mecanism de acțiune direct vs. indirect: Medicamentele care acționează ca agoniști ai receptorilor GLP-1 se leagă direct de receptorii GLP-1 din organism, mimând acțiunea hormonului. Majoritatea suplimentelor alimentare nu acționează direct asupra receptorilor GLP-1, ci pot influența metabolismul glucidic și lipidic prin diverse mecanisme (îmbunătățirea sensibilității la insulină, aport de antioxidanți, modularea microbiotei intestinale etc.).

Cine ar trebui să folosească GLP-1 receptor agonists?

Persoanele diagnosticate cu diabet de tip 2 care nu reușesc să-și controleze glicemia în mod adecvat prin dietă, exerciții fizice și/sau medicație orală.
Persoanele cu obezitate sau suprapondere (uneori și fără diabet) care au indicație medicală pentru un tratament care să ajute la scăderea în greutate și la îmbunătățirea parametrilor metabolici.

Aceste medicamente trebuie utilizate numai sub îndrumarea unui medic specializat (diabetolog, endocrinolog), deoarece pot apărea efecte secundare, cum ar fi greață, vărsături, probleme gastrointestinale etc.

Cine poate folosi suplimente alimentare?

În principiu, oricine poate utiliza suplimente alimentare, dar există câteva aspecte importante:

Consultul medicului este indicat chiar și pentru suplimente, mai ales dacă există afecțiuni cronice, dacă persoana ia medicație pentru diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare etc.
Suplimentele nu înlocuiesc o alimentație echilibrată și nici nu pot substitui tratamentul medical în cazul unor boli cronice precum diabetul.
Multe suplimente alimentare pretind efecte semnificative asupra metabolismului, dar puține au studii clinice solide în spate.

Cum pot suplimentele alimentare influența (indirect) secreția sau acțiunea GLP-1

Deși suplimentele alimentare nu sunt agoniști GLP-1 în mod direct (nu se leagă de receptorii GLP-1 așa cum o fac medicamentele), unele ingrediente pot susține modularea nivelurilor de GLP-1 sau pot ajuta indirect la echilibrarea metabolismului glucidic și la reglarea apetitului.

Extracte din plante și fitonutrienți

Gymnema sylvestre: Este o plantă folosită în medicina tradițională indiană (Ayurveda) pentru controlul glicemiei. Unele studii sugerează că poate reduce pofta de dulce și poate sprijini funcția pancreatică. Deși nu există dovezi clare că acționează direct asupra GLP-1, există ipoteze că ar putea îmbunătăți secreția de insulină prin mecanisme multiple. Acest supliment poate fi comandat de pe site-ul iherb. Detalii aici
Fenugreek (Schinduf): Semințele de schinduf conțin fibre solubile și compuși cu potențial hipoglicemic. Fibrele pot încetini absorbția carbohidraților și pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină, ceea ce ar putea facilita efectele naturale ale GLP-1.
Berberina: Este un alcaloid extras din plante precum Berberis aristata, cu efecte demonstrate asupra metabolismului glucidic și lipidic. Berberina poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate reduce producția hepatică de glucoză. În anumite studii pe animale, s-a observat o creștere a secreției de GLP-1, însă acest aspect necesită mai multe cercetări clinice pentru confirmare.

Proteine și aminoacizi

Proteinele din zer (Whey Protein): Unele cercetări arată că proteinele pot stimula secreția de GLP-1, mai ales când sunt consumate înainte sau în timpul meselor. Proteinele din zer pot ajuta la reglarea apetitului și la controlul glicemiei postprandiale, în parte datorită efectului lor asupra eliberării de incretine.
Glutamina: Un aminoacid studiat pentru posibile beneficii asupra sănătății intestinale și asupra metabolismului glucozei. Există indicii că ar putea juca un rol în stimularea secreției de GLP-1, dar datele sunt limitate.

Fibre alimentare

Fibrele solubile (de exemplu, cele din tărâțe de ovăz, psyllium, semințe de in): Acestea încetinesc absorbția glucozei din intestin, ceea ce poate reduce sarcina glicemică postprandială și poate ajuta corpul să mențină o producție stabilă de GLP-1. Fibrele contribuie și la sațietate, aspect important pentru controlul greutății.
Fibre prebiotice (inulină, fructooligozaharide): Pe lângă încetinirea digestiei, aceste fibre pot modula compoziția microbiotei intestinale. O microbiotă echilibrată poate favoriza producerea unor metaboliți care stimulează indirect secreția de incretine, inclusiv GLP-1.

Vitamine și minerale

Vitamina D: Unii cercetători au sugerat că vitamina D poate juca un rol în funcția celulelor β pancreatice și poate sprijini răspunsul insulinic. Deși efectul direct asupra GLP1 nu este clar, menținerea unor niveluri optime de vitamina D poate contribui la sănătatea metabolică generală.
Magneziul: Joacă un rol important în metabolismul glucidic. Deficiența de magneziu este asociată cu rezistența la insulină. Indirect, prin optimizarea sensibilității la insulină, magneziul poate susține și efectele GLP-1.

Tipuri de suplimente alimentare asociate cu metabolismul și glicemia

În funcție de mecanismele de acțiune, suplimentele alimentare pot fi împărțite în mai multe categorii, fiecare cu potențial benefic asupra sănătății metabolice. Mai jos sunt câteva exemple și explicații despre modul în care ele pot contribui la echilibrul metabolic:

Suplimente care reduc absorbția carbohidraților

Extract de fasole albă (Phaseolus vulgaris): Conține inhibitori ai alfa-amilazei, enzima care descompune carbohidrații complecși în zaharuri simple. Acest lucru poate reduce cantitatea de glucoză absorbită după masă și poate preveni un vârf glicemic accentuat.
Acidul alfa-lipoic (ALA): Un antioxidant puternic, cu rol în regenerarea altor antioxidanți (vitamina C, vitamina E). Acidul alfa-lipoic poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate reduce stresul oxidativ asociat hiperglicemiei, însă nu acționează direct asupra GLP-1.

Suplimente care susțin funcția hepatică

Silimarină (extract de armurariu): Protejează celulele hepatice și poate îmbunătăți metabolismul glucidic prin reducerea inflamației. Un ficat sănătos ajută la reglarea producției de glucoză.
N-acetilcisteina (NAC): Prin rolul său de precursor al glutationului (un antioxidant endogen), NAC poate reduce inflamația și stresul oxidativ la nivel hepatic, ajutând la menținerea echilibrului metabolic.

Suplimente care sporesc sensibilitatea la insulină

Scorțișoară: Numeroase studii au investigat posibilele efecte benefice ale scorțișoarei asupra controlului glicemic. Se sugerează că aceasta poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și reduce glicemia à jeun.
Extract de frunze de măslin: Conține compuși polifenolici (precum oleuropeina), care pot avea efect antioxidant și pot sprijini metabolismul lipidic și glucidic.

Suplimente pentru controlul apetitului

Glucomannan: O fibră solubilă extrasă din rădăcina de konjac. Aceasta absoarbe apa și se dilată în stomac, conferind o senzație de sațietate și contribuind la reducerea aportului caloric.
Hoodia Gordonii (controversată): Promovată intens ca suprimant al apetitului, dar lipsesc studii care să confirme eficacitatea reală. În plus, siguranța pe termen lung nu este complet elucidată.

Suplimente pentru sănătatea microbiotei intestinale

Probioticele (de exemplu, Lactobacillus, Bifidobacterium): O microbiotă echilibrată poate influența în mod pozitiv metabolismul, secreția de hormoni intestinali (incretine) și răspunsul inflamator.
Prebioticele (de exemplu, inulină): Fibre specializate care hrănesc bacteriile benefice din intestin, optimizând astfel flora și metabolismul local.

Argumente pro și contra suplimentelor alimentare în contextul GLP-1

Avantaje

Accesibilitate: Suplimentele alimentare sunt, în general, ușor de procurat, nu necesită rețetă și pot fi găsite în farmacii, magazine naturiste sau online.
Posibil suport adițional: Pentru persoanele cu diabet de tip 2 sau prediabet, suplimentele pot oferi un suport nutrienților deficitari și pot contribui la reducerea inflamației cronice și la îmbunătățirea sensibilității la insulină.
Riscuri reduse (în majoritatea cazurilor): Majoritatea suplimentelor, când sunt administrate în dozele recomandate, au puține efecte secundare grave.

Dezavantaje

Lipsa dovezilor solide: Multe dintre suplimentele alimentare nu au trecut prin studii clinice riguroase, de aceea beneficiile lor pot fi subiect de controversă.
Posibila interacțiune cu medicația: Anumite suplimente pot interacționa cu medicamentele antidiabetice, anticoagulante sau alte terapii cronice.
Calitate variabilă: Suplimentele nu sunt la fel de strict reglementate ca medicamentele. Calitatea, puritatea și concentrația ingredientelor active pot varia considerabil între branduri.
Falsă impresie de siguranță: Pentru că sunt comercializate „fără rețetă” și sunt catalogate drept „naturale”, oamenii pot căpăta impresia că sunt complet inofensive. Administrarea în exces sau folosirea concomitentă a mai multor suplimente poate duce la probleme de sănătate.

Recomandări pentru o abordare echilibrată

Pentru persoanele care doresc să își susțină sănătatea metabolică, controlul greutății și echilibrul glicemic (inclusiv prin mecanisme care implică GLP1), iată câteva recomandări practice:

Consult medical: Înainte de a începe orice supliment, discutați cu medicul, mai ales dacă aveți deja un diagnostic de diabet, prediabet sau alte boli cronice.
Analize periodice: Este esențial să vă monitorizați periodic glicemia, hemoglobina glicată (HbA1c), profilul lipidic și alți markeri de sănătate.
Alimentație echilibrată: O dietă bogată în legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale este baza controlului metabolic. O astfel de dietă poate susține secreția naturală de GLP1.
Activitate fizică: Exercițiile aerobe și antrenamentele de forță îmbunătățesc sensibilitatea la insulină, ajutând totodată la reglarea greutății corporale.
Odihnă și gestionarea stresului: Stresul cronic și lipsa somnului pot afecta negativ metabolismul și pot crește inflamația, scăzând eficiența secreției de insulină și, posibil, a eliberării normale de GLP1.
Moderație și prudență: Suplimentele pot fi utile în completarea unui stil de viață sănătos, dar nu trebuie să devină un substitut pentru o alimentație corectă și pentru tratamentul medical adecvat.

Posibile efecte secundare și precauții

Efecte secundare ale agoniștilor receptorilor GLP-1

Grețuri și vărsături, mai ales la începutul tratamentului.
Dureri abdominale și disconfort gastric.
Rar, pot apărea reacții alergice sau pancreatită (o inflamație a pancreasului), un efect advers grav, dar puțin frecvent.

Efecte secundare ale suplimentelor alimentare

Suplimentele care conțin fibre pot cauza balonare, flatulență sau disconfort abdominal, mai ales dacă sunt consumate în doze mari și fără o hidratare corespunzătoare.
Unele plante sau extracte pot produce reacții alergice la persoane sensibile.
Anumite suplimente pot potența sau reduce efectele medicamentelor antidiabetice, hipotensoare sau anticoagulante; prin urmare, supravegherea medicală este importantă.

Atenție la supradozare

Faptul că un produs se găsește sub formă de supliment alimentar nu înseamnă că nu poate fi toxic în doze mari. De exemplu, excesul de vitamina D poate duce la hipercalcemie, iar excesul de fier poate provoca probleme hepatice și cardiace. Luați suplimentele exact conform indicațiilor de pe etichetă și conform sfatului medicului sau farmacistului.

Poti cumpăra suplimente alimentare pe site-ul online de suplimente iherb.

Studii și perspective viitoare

Cercetările asupra GLP-1 au crescut exponențial în ultimii ani, iar interesul pentru noi tehnologii și abordări terapeutice rămâne ridicat:

Combinații de agoniști: Se investighează combinații de hormoni incretini (cum ar fi GLP-1/GIP) sau GLP-1/glucagon, care ar putea avea efecte și mai puternice asupra controlului glicemic și asupra greutății.
Formulări orale: Majoritatea agoniștilor receptorilor GLP1 se administrează injectabil, dar există deja variante orale de semaglutidă, de exemplu, deschizând posibilitatea ca terapia să fie mai accesibilă și mai ușor de administrat.
Optimizarea suplimentelor: Pe măsură ce înțelegem mai bine microbiota intestinală și relația sa cu hormonii intestinali, este posibil să apară suplimente specializate care să stimuleze în mod selectiv eliberarea naturală de GLP-1.
Editarea genetică și terapii celulare: În viitor, terapiile genice sau celulare ar putea viza direct celulele L din intestin, crescând secreția de GLP-1 la persoanele cu diabet de tip 2 sau obezitate, fără a fi nevoie de medicație zilnică sau săptămânală.

GLP1 (Glucagon-Like Peptide-1) este un hormon-cheie în reglarea glicemiei și a apetitului. Descoperirile științifice au evidențiat faptul că stimularea receptorilor GLP1, prin medicamente specifice (agoniști), poate îmbunătăți semnificativ controlul diabetului de tip 2 și poate susține scăderea în greutate la persoanele cu obezitate. Cu toate acestea, accesul la aceste medicamente se face exclusiv pe bază de rețetă și sub supraveghere medicală.

Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot oferi un suport indirect prin îmbunătățirea stilului de viață și a stării de sănătate generală. Ele pot contribui la o mai bună sensibilitate la insulină, la controlul apetitului și la optimizarea funcțiilor digestive, toate acestea având posibilitatea de a influența favorabil mecanismele metabolice, inclusiv producția endogenă de GLP-1. Cu toate acestea, suplimentele nu pot înlocui un tratament medical adecvat și, de regulă, beneficiile lor nu ating nivelul de eficacitate al agoniștilor receptorilor GLP-1.

Recomandarea generală este ca, înainte de a include suplimente în rutina zilnică, persoanele cu diabet sau care suferă de alte afecțiuni cronice să discute cu un profesionist din domeniul sănătății. Un consult medical, coroborat cu analize de laborator și o evaluare a istoricului medical, poate indica exact ce tip de suplimente (dacă este cazul) ar putea oferi beneficii reale. Mai mult, un regim alimentar echilibrat, exerciții fizice regulate și o gestionare adecvată a stresului rămân pilonii de bază ai oricărei strategii de menținere a sănătății metabolice.

În concluzie, GLP 1 reprezintă un element central în înțelegerea mecanismelor de reglare a glicemiei și a greutății corporale. Deși medicamentele agoniști ai receptorilor GLP1 se bucură de rezultate remarcabile în tratarea diabetului de tip 2 și a obezității, ele sunt doar o parte a puzzle-ului. Suplimentele alimentare, alături de un stil de viață sănătos, pot completa acest tablou, oferind un plus de susținere pentru cei care doresc să obțină și să mențină echilibrul metabolic pe termen lung.

Cât de mult v-a plăcut acest articol?

Click pe steluțe pentru a vota articolul