Obezitatea este considerată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o adevărată epidemie modernă. În Europa, datele arată că peste 59% dintre adulți și aproape 1 din 3 copii sunt supraponderali sau obezi. Această situație are consecințe grave asupra sănătății publice și generează costuri uriașe pentru sistemele de sănătate.
Printre cauze se numără stilul de viață sedentar, consumul crescut de alimente procesate și băuturi îndulcite, dar și accesibilitatea produselor bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. În acest context, taxele pe alimente nesănătoase apar ca o măsură fiscală inteligentă, menită să descurajeze consumul și să stimuleze alegeri sănătoase.
Ce înseamnă „taxe pe alimente nesănătoase”?
Acestea sunt impozite speciale aplicate pe produse considerate dăunătoare pentru sănătate, în special:
- băuturi îndulcite cu zahăr (sucuri carbogazoase, energizante, ceaiuri îmbuteliate);
- alimente ultraprocesate bogate în sare și grăsimi trans;
- snacks-uri și produse de tip fast-food.
Scopul lor principal este:
- descurajarea consumului prin creșterea prețurilor;
- crearea unui fond de finanțare pentru programe de prevenție, educație și sănătate publică.
Europa ia atitudine: exemple de bune practici
1. Ungaria – pionier în Europa de Est
Ungaria a introdus încă din 2011 o taxă pe produsele bogate în zahăr și sare. Rezultatul? Consumul de băuturi răcoritoare și snacks-uri a scăzut cu aproximativ 20%, iar producătorii au început să reformuleze rețetele pentru a reduce conținutul de sare și zahăr.
2. Marea Britanie – „Sugar Tax”
În 2018, Marea Britanie a introdus Soft Drinks Industry Levy – o taxă pe băuturile îndulcite. În doar doi ani, peste 50% dintre companii și-au schimbat rețetele pentru a scădea conținutul de zahăr. În același timp, consumul de sucuri cu zahăr a scăzut, iar statul a strâns miliarde de lire pentru programe educaționale.
3. Franța și Portugalia
Ambele țări au aplicat taxe pe băuturile carbogazoase, înregistrând o scădere constantă a vânzărilor. În Portugalia, în primul an după introducere, vânzările de sucuri cu zahăr au scăzut cu 25%.
4. Mexic – un exemplu global
Deși nu este din Europa, Mexicul rămâne un caz de studiu relevant. După introducerea taxei pe băuturile zaharoase în 2014, consumul a scăzut cu 7,6% în primul an, iar populația a început să consume mai multă apă.
Cum ar funcționa în România?
România se confruntă cu o creștere alarmantă a obezității la copii și adolescenți. Potrivit studiilor, unul din patru copii este supraponderal.
Aplicarea unei taxe pe alimente nesănătoase ar putea avea beneficii imediate:
- scăderea consumului de sucuri și snacks-uri;
- presiune pe producători să reformuleze rețetele;
- generarea de fonduri pentru programe de nutriție și sport acasă și în școli.
Un studiu al Băncii Mondiale arată că o taxă de 20% pe băuturile îndulcite ar putea reduce consumul cu peste 15% într-un interval de 3–5 ani.
Argumente pro și contra
Avantaje:
✅ reducerea consumului de produse nesănătoase;
✅ crearea de venituri suplimentare pentru sănătate publică;
✅ stimularea companiilor să inoveze și să reformuleze produse;
✅ educarea populației prin semnalul transmis.
Critici:
❌ risc de a afecta mai mult persoanele cu venituri mici;
❌ posibilitatea ca oamenii să caute alternative la fel de nesănătoase;
❌ opoziția industriei alimentare.
Taxe alimentare și educație nutrițională – un duo de succes
Specialiștii subliniază că taxele pe alimente nesănătoase nu pot funcționa singure. Ele trebuie însoțite de:
- campanii de educație pentru o alimentație sănătoasă;
- promovarea sportului și activităților fizice;
- facilități fiscale pentru produsele sănătoase (fructe, legume, cereale integrale).
Astfel, consumatorul are nu doar un stimul negativ (taxa), ci și un stimul pozitiv (accesibilitate crescută la produse sănătoase).
Impactul economic și social
Pe termen lung, taxele pe alimente nesănătoase pot contribui la:
- reducerea cheltuielilor sistemului sanitar;
- creșterea productivității populației active;
- scăderea incidenței bolilor cronice precum diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile cardiovasculare.
Conform OMS, pentru fiecare 1 dolar investit în prevenirea obezității prin măsuri fiscale și educaționale, statele economisesc între 3 și 5 dolari în costuri medicale.
FAQ – Întrebări frecvente
Q1: Ce țări din Europa au introdus taxe pe alimente nesănătoase?
R: Ungaria, Marea Britanie, Franța, Portugalia, Norvegia.
Q2: Funcționează aceste taxe?
R: Da. Studiile arată o scădere semnificativă a consumului de băuturi zaharoase și reformularea produselor de către producători.
Q3: Vor fi afectați oamenii cu venituri mici?
R: Da, pe termen scurt. Dar dacă fondurile sunt reinvestite în programe sociale și subvenții pentru alimente sănătoase, efectul devine pozitiv.
Q4: Sunt aceste taxe suficiente pentru a combate obezitatea?
R: Nu. Ele trebuie însoțite de educație nutrițională și politici de promovare a sportului.
Q5: România are în plan introducerea unor astfel de taxe?
R: Deocamdată nu există o măsură oficială, dar există discuții la nivel de politici publice, mai ales în contextul creșterii obezității la copii.
Politici europene recente: lansarea WHO/Europe din septembrie 2025
Un moment important pentru sănătatea publică din Europa a avut loc pe 5 septembrie 2025, când Organizația Mondială a Sănătății – Biroul Regional pentru Europa a lansat un document de politică publică intitulat “Food taxes for a healthy diet: time for action”.
Evenimentul a avut loc în cadrul unui webinar internațional, care a reunit factori de decizie, economiști, nutriționiști și reprezentanți ai industriei alimentare. Scopul principal a fost să se discute modul în care instrumentele fiscale — precum taxele pe băuturile îndulcite sau subvențiile pentru fructe și legume — pot fi folosite pentru a stimula o alimentație mai sănătoasă la scară largă.
Policy brief-ul prezentat de WHO/Europe subliniază faptul că obezitatea și bolile netransmisibile (precum diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul) reprezintă o povară uriașă pentru statele europene. În multe țări, costurile asociate tratamentului acestor boli depășesc miliarde de euro anual, iar tendința este în creștere. Prin urmare, introducerea unor taxe pe alimentele considerate nesănătoase nu mai este văzută doar ca o măsură economică, ci ca un instrument de sănătate publică.
Un alt punct cheie menționat este că aceste taxe trebuie însoțite de măsuri complementare: campanii de educație nutrițională, investiții în infrastructura pentru sport și mișcare, dar și sprijin pentru categoriile vulnerabile, pentru ca efectul să fie echitabil și eficient.
Pentru cei interesați, detalii complete pot fi consultate aici: WHO Europe – Food taxes for a healthy diet
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice în Europa. Taxele pe alimente nesănătoase s-au dovedit eficiente în multe țări și pot reprezenta o armă fiscală inteligentă pentru reducerea consumului de zahăr și grăsimi nesănătoase.
România are nevoie de măsuri curajoase și de o strategie complexă care să combine fiscalitatea, educația și promovarea unui stil de viață activ.
👉 Este momentul ca și România să analizeze serios introducerea unor taxe pe alimente nesănătoase, pentru a investi în sănătatea generațiilor viitoare.
0 Comments